Welcome to Osica de Sus

Bine ati venit pe sit-ul Comunei Osica de Sus !!!

GEOGRAFIA FIZIC?

Comuna Osica de Sus este situat? în centrul Jude?ului Olt, la o distan?? de 26 km de ora?ul Slatina ?i la 15 km de ora?ul Caracal. Comun? este a?ezat? pe ?oseaua na?ional? Slatina-Caracal, iar calea ferat? Piatra Olt-Caracal trece prin aceast? comun?.Din punct de veder al a?ez?rii matematice pe glob, prin comun? trece paralela de 44o 15′ 06” (44 grade, 15 minute, 06 secunde) latitudine nordic?, ?i meridianul de 24 grade, 22 minute, 30 secunde, longitudine estic?. Socotit în kilometri în linie dreapt?, comuna se afl? la 9828 km dep?rtare fa?? de Ecuator; la 10.022 km fa?? de Polul Nord ?i la 2708 km fa?? de Londra.
Comuna este format? din satele: Vl?duleni cu 158 gospod?rii, Greci cu 367 gospod?rii, Osica de Sus cu 1017 gospod?rii, Ostrov cu 55 gospod?rii, Tomeni cu 104 gospod?rii. Satul Greci a fost comun? pân? în 1968. Mo?ia comunei are o duprafa?? de 50 km2. Se învecineaz? cu comunele: Brebenei, Coteana, F?lcoi, Dobrun, Pîr?coveni ?i Brîncoveni.

Din punct de vedere geografic, satul Osica de sus ?i satul Vl?duleni, sunt situate pe interfluviul Olt-Olte?, în cap?tul terminal al acestuia, ?i pe terasa a II-a a celor dou? râuri . Aici se înt’lnesc terasele celor dou? r’uri. Satul Greci, Tomeni ?i Ostrov sunt situate pe terasa I a Oltului.

Relieful acestei comune este alc?tuit din câmpul înalt, care face parte din Câmpia Piatra Olt ?i din interfluviul Olt-Olte?. Pe mo?ia comunei, se dezvolt? larg terasele celor dou? râuri, confuluiaz? în dreptul morii ?i C.A.P.-ului. În valea Oltului, terasa I are o l??ime de 3-4 km, iar în valea Oltetului are o l??ime de circa 1 km. Ultima er? geologic?, numit? Cuatenar, dureaz? de aproximativ 1 milion de ani încoace. În aceast? er?, au alternat perioade foarte reci cu clim? polr?, cu perioade calde, când ghe?arii se topeau, numite perioade interglaciare. Azi ne afl?m în era geologic? numit? Holocen. Acum circa 30.000-40.000 de ani a fost ultima perioad? cu clim? polar?, când Carpa?ii erau acoperi?i cu ghe?ari. Când clima s-a înc?lzit, ghea?a a început s? se topeasc? masiv, iar râurile aveau debite deosebit de mari, cu mare putere de eroziune ?i transport. Oltul ?i Olte?ul confluiau în dreptul morii ?i C.A.P.-ului. Pietri?ul de prund, se afl? ?i sub satul Vl?duleni ?i are grosimi de circa 20 m. Albia Oltului era lat? din Vl?duleni ?i pân? în malul de la Ipote?ti.
În urm? cu circa 300 de milioane de ani, pe aici trecea un lan? muntos, ce ?inea din Dobrogea ?i pân? în Fran?a, numit de geologi azi Mun?ii Hercinici. Ulterior o parte a acestor mun?i s-au scufundat în ocenul ce-i înconjura. Forajele care se fac pentru descoperirea de petrol ?i gaye naturale, la adâncimi de 1.500-2.000 m, dau de vârfurile fo?tilor mun?i. În picioare au mai r?mas Mun?ii Dobrogei ?i Podi?ul Central Francez, care au fost toci?i de eroziune, sem?nând azi cu ni?te podi?uri. Dup? ce s-au ridicat Carpa?ii din ocean în urm? cu circa 200 milioane de ani, apele curg?toare ?i toren?iale au c?rat aluviuni ?i au umplut treptat marea ce se g?sea aici, ?i încet, încet relieful a început s? prind? aproximativ pân? în Cuaternar, conturul pe care îl are azi.

CLIMA

În ceea ce prive?te caracteristicile climatice specifice comunei Osica de Sus, putem s? le estim?m numai în corelare cu regiunile vecine, deoarece elementele climatice acoper? suprafe?e mari. Clima de aici este temperat-continental?.
Radia?ia solar? depinde de în?l?imea Soarelui deasupra orizontului, de opacitatea atmosferei, de nebulozitate.     Valoarea medie anual? a radia?iei solare este de 125 kca/cm2.
Exist? trei forme de circula?ie a aerului în straturile inferioare ale atmosferei cu implica?ii directe asupra vremii ?i anume: circula?ia vestic? are o frecven?? de 45% din totalul cazurilor, cirrcula?ia polar? reprezint? 30% ?i circula?ia tropical?.
Caracterul continental al climei este exprimat de valorile medii ale temperaturii aerului. Num?rul zilelor cu temperaturi medii pozitive este în jur de 300, cea mai ridicat? temperatur? înregistrat? în timp de 100 de ani a fost +40,8oC, iar cea mai sc?zut? temperatur? înregistrat? pân? în prezent a fost de -31oC.
Precipita?iile atmosferice sunt influen?ate de circula?ia maselor de aer, media anual? a precipita?iilor este de 522ml/m2. Precipita?iile întâlnite în aceast? zon? sunt atât sub form? de ploaie, cât ?i sub form? de ninsoare. În timpul anotimpului geros î?i apari?ia înghe?ul, iar în timpul verii fenomenele de secet? î?i fac sim?it? apari?ia.

VEGETA?IA

Prin pozi?ia sa geografic?, teritoriul comunei Osica de Sus este plasat în aria de dezvoltare a silvostepei ?i a vegeta?iei de lunc?. La limita estic? a comunei întâlnim p?durea Bercica format? din stejar pedunculat, stejar brum?riu, stejar pufos, ulm, frasin, p?r ?i m?r s?lbatic, ar?ar ?i jugastru. Arbu?tii din aceast? p?dure sunt: p?ducelul, gheorghinarul, lemnul câinesc, cornul, sângerul.
Stratul ierbos este alc?tuit din: firu??, trifoi, colilie, p?iu?, pir, coada ?oricelului, volbur?, m?turic?, pelin, laptele cucului, ceapa ciorii. La marginea p?durii Bercica, sau pe coasta D. Bobului ?i D. Viilor, cresc porumbarul, m?ce?ul ?i m?r?cini?uri. Datorit? condi?iilor de umiditate ridicat? a solului, naturii aluvionare a acestuia, lunca Olte?ului ocup? albia major? a acestuia. Vegeta?ia arborescent? este alc?tuit? din plopi, anini negrii, s?lcii, r?chite numite z?voaie. Aici arbu?tii sunt alc?tui?i din sânger, soc, gheorghinari, m?ce?i, iar stratul ierbos este alc?tuit din mur, laptele cucului, coada vulpii, firu?a ?i pirul. De asemenea aici cre?te o vegeta?ie ag???toare alc?tuit? din curpen ?i ieder?.

SOLURILE

Între componentele peisajului geografic al comunei Osica de Sus, solurile ocup? ?i ele un loc aparte. Formarea ?i evolu?ia solurilor sunt o rezultant? a conlucr?rii factorilor pedogenetici naturali specifici comunei noastre ?i anume: roc?, relief, clim?, ape ?i vegeta?ie. Factorul de roc? intervine în formarea solurilor prin compozi?ia mineralogic?, gradul de duritate al rocilor, alc?tuirea granulometric? a lor. Factorul de relief intervine în formarea solurilor prin plantele sale care pot accelera sp?larea solurilor sau nu. De asemenea factorul climatic influen?eaz? formarea ?i dezvoltarea solurilor precum ?i factorul de vegeta?ie.

SCURT ISTORIC AL COMUNEI

În urma cercet?rilor istorice putem deduce c? în timpul ocupa?iei romane, este posibil s? fi existat aici o a?ezare stabil?, având în vedere c? Osica de Sus este situat? pe fostul drum roman ce mergea de la Dun?re spre defileul Oltului, ?i aflându-se la circa 7 km de fosta cetate Romula, care cuprindea 25 de sate, printre care este posibil ca ?i aceast? comun? s? fac? parte. Prima atestare documentar? a satului Osica de Sus o întâlnim în perioada 1495-1508 într-un hrisov prin care domnitorul Radu cel Frumos d? jupânului Iariciul din Osica, a treia parte din mo?ia acestui sat.

Satele care compun în prezent aceast? comun?, sunt ?i ele atestate prin diferite documentare. Astfel avem: satul V?duleni este atestat în 1558, satul Greci în 1787, satul Ostrov este atestat odat? cu biserica de aici, iar satul Tomeni este atestat în 1489.

POPULA?IA

În ceea ce prive?te evolu?ia popula?iei din aceast? comun?, datele au fost înregistrate în urma rencensemintelor din 1912 ?i pân? în 2002. Este de remarcat faptul c? în anul 1912 popula?ia comunei era de 4874, crescând pân? la 6812 locuitori în 1975. Începând cu urm?torii ani popula?ia acestei comune a sc?zut treptat, ajungând în 2002 la 5428. Cel mai mare num?r de locuitori se înregistreaz? în satul Osica de Sus, urmat de satul Greci, urmate de celelalte sate.

Read More